Apa - o resursa naturala mult prea pretioasa

Dupa cum se stie, apa devine tot mai mult o resursa naturala din ce in ce mai pretioasa. In ciuda faptului ca aparent apa pe Terra este suficienta, constituind 1.4 bilioane km³, 97% reprezinta apele marine, 2.7% reprezinta ghetarii permanenti de la poli, in consecinta pentru resursele utilizabile de apa raman 0,3%. Apa disponibila se transpune intr-un ciclu permanent prin evaporare, formarea norilor si respectiv ploi. De asemenea exista probleme din punct de vedere al calitatii apei de baut, deoarece poluarea apei este in crestere, datorita diversilor poluanti si substante chimice care fac de asemenea ca purificarea apei sa fie din ce in ce mai dificila si de asemenea mai scumpa. Scurgerea apei reprezinta un element suplimentar, deoarece nu se realizeaza prin trecerea apei de la o stare fizica la alta, dar asigura un echilibru intre uscat si oceane si contribuie la completarea rezervelor de apa din Oceanul Planetar, pierdute prin evaporatie. Restul se realizeaza prin ploi care cad direct pe suprafata marilor si oceanelor. 

Figura 1.4 Consumuri specifice de apă pe cap de locuitor ale diferitor țări europene

In standardul SR 1343-1:2006 ni se expune variatia consumurilor specifice lunare, conform datelor IWA (International Water Association) centralizate la congresele IWA, Paris 2000, Berlin 2001, Melbourne 2003.

Tabelul 1.1

Ţara	Austria	Belgia	Marea Britanie	Germania	Franţa	Luxemburg	Olanda	Spania	Suedia
Consum specific [dm3/om, zi]	131..271	108..166	132...267	146…196	1501)	171…259	159..195	150..200	175..350

NOTĂ 1– În aceste valori sunt cuprinse: consumurile gospodăresc, public şi agenţii economici asiguraţi cu apa potabilă.

           2 - În standardul SR EN 805/2000 Anexa A, se precizează:

"Atunci când nu există informaţii mai bune, necesarul global de apă poate fi cuprins între (150..250) l/om, zi".

           3 - În România, conform raportului A.R.A. (Asociaţia Româna a Apei) - 2000 pagina 44 se precizează: "pentru mediul urban consumul casnic (gospodăresc) este 256,1 l/om, zi, consumul public 75 l/om, zi".

În anii 2004, 2005 se raportează de către unele centre urbane importante (Timişoara, Tg. Mureş) consumuri medii specifice gospodăreşti de 115…120 l/om, zi.

            Valorile debitului specific de apă pentru nevoi gospodăreşti (q_g) pot fi adoptate conform SR 1343-1:2006 după datele din tabelul 1.2, în cazurile când nu pot fi justificate alte valori obţinute prin studii special destinate.

Tabelul 1.2

Nr. crt.	Zone sau localităţi diferenţiate în funcţie de gradul de dotare cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare	qg(i) l/om, zi	Kzi(i)
1	Zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate pe străzi fără canalizare N1)	50	1.50/2.00
2	Zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate în curţi fără canalizare 1)	50...60	1.40/1.80
3	Zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare individuală a apei calde	100...120	1.30/1.40
4	Zone cu apartamente în blocuri cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare centralizată a apei calde	150...180	1.20/1.35

NOTA 1 – Valorile orientative pentru q_g(i) pot fi mărite funcţie de:

– mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populaţiei (loc/ha) şi tipul de locuinţe;

– zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitaţiilor anuale;

– statutul localităţii: urban, rural, staţiune balneo-climaterică;

– gradul de confort al locuinţelor: apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii şi apei calde centralizat, case individuale standard în mediul urban şi/sau rural, vile în cartiere rezidenţiale;

– obiceiurile utilizatorilor din zonă referitoare la utilizarea apei.

Mărirea se operează de proiectant şi operator pe baza unor studii speciale; valorile propuse trebuie aprobate de consiliile locale.

NOTA 2 – Pentru K_zi(i) valorile de deasupra liniei sunt indicate pentru localităţile având climă continental temperată, iar valorile de sub linie pentru localităţile având climă continental excesivă. Definirea climei se face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatură maximă măsurată t⁰C≥25 ⁰, astfel:

– n ≤ 80 climă continental temperată;

– n > 80 climă continental excesivă.

NOTA 3 – Prezentul standard se indică valori orientative din sursele IWA (International Water Association), AGHTM (Asociaţia Generală a Higieniştilor de Tehnică Municipală) Franţa, şi alte surse.