În comparaţie chiar cu restul Europei, România este o ţară cu resurse de apă reduse. În ciuda realizării a numeroase acumulări, volumul de ape de suprafaţă stătătoare este modest, iar râurile au debit relativ mic. Cifric, resursele totale de apă ale României sunt evaluate la 40 x 109 m3 / an, din care din râurile interioare numai 5 x 109 m3 / an (10 x 109 m3 / an în regim amenajat) şi 3 x 109 m3 / an apă subterană. Potenţialul de apa e aproximat la 1750 m3/locuitor/an, faţă de media europeană de 4800 m3/locuitor/an.
Dunărea este puţin utilizată ca sursă de apă şi punerea ei în valoare în acest sens nu se întrevede în viitorul apropiat, deşi planuri există. Chiar şi ridicând mult procentajul utilizării Dunării ca sursă de apă, volumul de resurse pe cap de locuitor rămâne modest în comparaţie cu media în Europa.
Rezervele de apă diferă geografic, ele fiind bogate în zonele montane şi reduse în Bărăgan şi Dobrogea, precum şi în unele zone carstice, unde utilizarea apelor meteorice pentru nevoile populaţiei nu este o raritate. Diversele aducţiuni interbazinale nu au anulat discrepanţele şi nu cresc pe ansamblu cantitatea de apă, fapt pentru care România are un motiv în plus să manifeste grijă faţă de apele ei, care pun probleme serioase nu doar cantitativ ci mai ales calitativ.
In tara noastra, regimul precipitatiilor respecta zonalitatea verticala. Cele mai mari cantitati anuale cad pe muntii foarte inalti, pana la 1.200 mm, iar cele mai mici, in partea de SE a tarii si in Dobrogea (350 – 450 mm).
No comments:
Post a Comment