Repartitia consumurilor de apa pe tipuri de folosinte

 Aceasta repartitiei consumurilor pe tipuri de folosinte are rolul de a evidentia cantitatea de apa ce se poate economisi prin implementarea unui sistem de utilizare a apelor meteorice. Astel dupa un studiu facut de cei de la Institutul German Aquademica rezulta ca repartitia consumurilor ar fi urmatoarea:

         Observam ca prin intermediul unui sistem de utilizare a apei de ploaie, putem acoperi mai mult de 50% din necesarul de apa. Dacă luam in calcul si proprietatile chimice ale apei de ploaie avantajele sunt mult mai mari.

         Pe lângă utilizarea apei de ploaie in gradina poate fi folosit in consumul menajer pentru spălarea vasului de toaletă şi maşina de spălat. Cerinţă de bază pentru folosirea in consumul menajer a apei de ploaie, pentru toalete si masina de spalat, este aceea ca instalatiile de alimentare sa fie separate total de sistemul de apa potabila. Apa de ploaie are proprietati chimice benefice pentru masina de spalat, pentru ca este o apa ce nu impune o dedurizare prealabila iar cantitatea de balsam de rufe este redusa de obicei. Pentru un ciclu de spalare al masinii vom avea nevoie de până la 1 / 3 mai puţin detergent şi până la 25% din consumul de apa, astfel scăderea costurilor este mult mai evidenta.

Tabelul 1.3

Nr. crt.	Tip consum	Consum anual [m³]	Procent din consumul total [%]	Repartitie consumuri [%]
1	Spalare vas closet	47.2	29.4	54.3
2	Masina spalat	14.8	9.2
3	Irigare gradina	22	13.7
4	Spalare terase, auto etc.	3.2	2.0
5	Baie / Dus	50.2	31.3	45.7
6	Spalat vase	8.7	5.4
7	Igienizat	11.2	7.0
8	Gatit	3.3	2.1

          Observam ca o buna parte din consumul de apa se poate economisi prin implementarea unui sistem de utilizare a apei meteorice. Un procent de peste 50% din consumul unei gospodarii individuale se foloseste pentru spalarea WC-ului, irigarea gradinii si in utilizarea masinii de spalat rufe. Iar pentru aceste utilizari putem folosi apa meteorica ce are proprietati chimice mai indicate.

Figura 1.5 Repartizarea consumului pe tipuri de folosinte

Daca urmarim si proprietatile chimice ale apei de ploaie induferent de categoria de calitate, data de mediul ambiant din care se preia proba biologica, observam si alte beneficii ale apei de ploaie.

          Apa meteorica provine din evaporarea apelor de la suprafata pamantului si condensarea lor in paturile superioare ale atmosferei, sub forma de ploi si zapada. Cutoate ca apa meteorica este cea mai pura, in drum spre pamant ea absoarbe, pe langaoxigen, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, oxizi de azot si de sulf si compusi organicidin atmosfera oraselor industriale. De asemenea, apa meteorica mai poate contine si oserie de suspensii antrenate de atmosfera, ca: polen de plante, bacterii, argila, siliciu.

Tabelul 1.4

Dintre toate formele de apă meteorică , ploaia şi zăpada au cea mai mare frecvenţă pe suprafaţa globului, însoţind învelişul atmosferic, ploaia fiind caracteristică zonelor calde, iar zăpada celor reci. Precipitaţiile constituie sursa esenţială de alimentare a apelor de suprafaţă şi subterane, ele influenţând densitatea reţelei hidrografice şi regimul hidrologic al râurilor şi fluviilor.
         Apa meteorică este pură în momentul formării, dar în drumul său către suprafaţa pământului dizolvă componenţii aerului (O2, N2, CO2) şi reţin praful atmosferic sub formă de suspensie. Ca rezultat al descărcărilor electrice din atmosferă, aceste ape mai conţin şi diferite cantităţi de ozon şi azotat de amoniu.
Compoziţia apelor meteorice depinde de :
- puritatea atmosferei
- durata precipitaţiilor
- intensitatea precipitaţiilor

Din analiza chimica a apei de ploaie se observa ca este o apa ca se poate utiliza pentru multe activitati, dar pentru o mai buna prevenire recomandam o prefiltrare grosiera inaintea utilizarii ei in consumul menajer. 

Apa - o resursa naturala mult prea pretioasa

Dupa cum se stie, apa devine tot mai mult o resursa naturala din ce in ce mai pretioasa. In ciuda faptului ca aparent apa pe Terra este suficienta, constituind 1.4 bilioane km³, 97% reprezinta apele marine, 2.7% reprezinta ghetarii permanenti de la poli, in consecinta pentru resursele utilizabile de apa raman 0,3%. Apa disponibila se transpune intr-un ciclu permanent prin evaporare, formarea norilor si respectiv ploi. De asemenea exista probleme din punct de vedere al calitatii apei de baut, deoarece poluarea apei este in crestere, datorita diversilor poluanti si substante chimice care fac de asemenea ca purificarea apei sa fie din ce in ce mai dificila si de asemenea mai scumpa. Scurgerea apei reprezinta un element suplimentar, deoarece nu se realizeaza prin trecerea apei de la o stare fizica la alta, dar asigura un echilibru intre uscat si oceane si contribuie la completarea rezervelor de apa din Oceanul Planetar, pierdute prin evaporatie. Restul se realizeaza prin ploi care cad direct pe suprafata marilor si oceanelor. 

Figura 1.4 Consumuri specifice de apă pe cap de locuitor ale diferitor țări europene

In standardul SR 1343-1:2006 ni se expune variatia consumurilor specifice lunare, conform datelor IWA (International Water Association) centralizate la congresele IWA, Paris 2000, Berlin 2001, Melbourne 2003.

Tabelul 1.1

Ţara	Austria	Belgia	Marea Britanie	Germania	Franţa	Luxemburg	Olanda	Spania	Suedia
Consum specific [dm3/om, zi]	131..271	108..166	132...267	146…196	1501)	171…259	159..195	150..200	175..350

NOTĂ 1– În aceste valori sunt cuprinse: consumurile gospodăresc, public şi agenţii economici asiguraţi cu apa potabilă.

           2 - În standardul SR EN 805/2000 Anexa A, se precizează:

"Atunci când nu există informaţii mai bune, necesarul global de apă poate fi cuprins între (150..250) l/om, zi".

           3 - În România, conform raportului A.R.A. (Asociaţia Româna a Apei) - 2000 pagina 44 se precizează: "pentru mediul urban consumul casnic (gospodăresc) este 256,1 l/om, zi, consumul public 75 l/om, zi".

În anii 2004, 2005 se raportează de către unele centre urbane importante (Timişoara, Tg. Mureş) consumuri medii specifice gospodăreşti de 115…120 l/om, zi.

            Valorile debitului specific de apă pentru nevoi gospodăreşti (q_g) pot fi adoptate conform SR 1343-1:2006 după datele din tabelul 1.2, în cazurile când nu pot fi justificate alte valori obţinute prin studii special destinate.

Tabelul 1.2

Nr. crt.	Zone sau localităţi diferenţiate în funcţie de gradul de dotare cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare	qg(i) l/om, zi	Kzi(i)
1	Zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate pe străzi fără canalizare N1)	50	1.50/2.00
2	Zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate în curţi fără canalizare 1)	50...60	1.40/1.80
3	Zone cu gospodării având instalaţii interioare de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare individuală a apei calde	100...120	1.30/1.40
4	Zone cu apartamente în blocuri cu instalaţii de apă rece, caldă şi canalizare, cu preparare centralizată a apei calde	150...180	1.20/1.35

NOTA 1 – Valorile orientative pentru q_g(i) pot fi mărite funcţie de:

– mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populaţiei (loc/ha) şi tipul de locuinţe;

– zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitaţiilor anuale;

– statutul localităţii: urban, rural, staţiune balneo-climaterică;

– gradul de confort al locuinţelor: apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii şi apei calde centralizat, case individuale standard în mediul urban şi/sau rural, vile în cartiere rezidenţiale;

– obiceiurile utilizatorilor din zonă referitoare la utilizarea apei.

Mărirea se operează de proiectant şi operator pe baza unor studii speciale; valorile propuse trebuie aprobate de consiliile locale.

NOTA 2 – Pentru K_zi(i) valorile de deasupra liniei sunt indicate pentru localităţile având climă continental temperată, iar valorile de sub linie pentru localităţile având climă continental excesivă. Definirea climei se face pe baza numărului anual de zile de vară (n) ca medie multianuală, cu temperatură maximă măsurată t⁰C≥25 ⁰, astfel:

– n ≤ 80 climă continental temperată;

– n > 80 climă continental excesivă.

NOTA 3 – Prezentul standard se indică valori orientative din sursele IWA (International Water Association), AGHTM (Asociaţia Generală a Higieniştilor de Tehnică Municipală) Franţa, şi alte surse.